Vă rugăm așteptați...

Convulsiile Febrile

Convulsiile febrile apar la copiii cu varsta intre 6-60 luni, care prezinta febra si nu au infectie intracraniana, perturbare metabolica sau istoric de convulsii in afebrilitate.

Aproximativ 2-7% dintre copiii sub 5 ani fac cel putin o data o convulsie febrila, procentele fiind diferite in diferite zone ale globului (5-10% India, 8.8% Japonia, 0.5-1.5% China). Frecventa maxima a fost constatata intre 18-30 luni, predominand la baieti.

In determinarea excitabilitatii corticale sunt implicati trei factori:

  1.      Febra: aproximativ 25% dintre convulsiile febrile sunt declansate de temperaturi de 38-39°C, restul apar la peste 39,5°C. Daca se repeta episodul convulsiv, el nu este declansat obligatoriu de acelasi grad de febra.
  2.      Varsta este factorul cel mai important. Convulsiile febrile apar rar sub 6 luni si dupa 4-5 ani, avand frecventa maxima intre 1,5-2 ani. Acesta se datoreaza faptului ca dupa perioada de nou-nascut, cand creierul este „inhibat”, el devine pe parcurs tot mai excitabil. Dupa varsta de 5 ani scade susceptibilitatea la convulsii prin  maturare cerebrala si prin reducerea frecventei bolilor infectioase, iar febra care la insoteste este mai mica.
  3.      Factorii genetici sunt foarte importanti in exprimarea convulsiilor febrile. Riscul fratilor mai mici ai unui copil cu convulsii febrile de a prezenta si ei aceasta patologie este de 10-20%, dar riscul creste daca si parintii au avut convulsii febrile. De asemenea, riscul pentru epilepsie este mai mare la copiii care au avut convulsii febrile si la fratii lor, comparativ cu populatia generala. Modelul exact al ereditatii nu este clarificat, dar este demonstrata implicarea factorilor genetici in determinarea pragului convulsivant atat in convulsiile febrile, cat si in cele afebrile.

In concluzie, din punct de vedere patogenetic, convulsiile febrile sunt considerate a fi un raspuns la o febra mare instalata brusc la un copil predispus genetic, in perioada de varsta la care pragul convulsivant al creierului imatur este scazut (6 luni – 4 sau 5 ani).

Aspecte clinice. Convulsiile febrile se clasifica in doua categorii:

  1.      Convulsiile febrile simple

– sunt cele mai frecvente (95% din totalul convulsiilor febrile)

– de obicei apar intre 6 luni si 5 ani

– sunt de obicei unice in 24 de ore

– au durata redusa (sub 15 minute)

– sunt de obicei bilaterale (intregul corp), de tip convulsii tonico-clonice generalizate, sau numai tonice sau hipotone

– apar la copii anterior sanatosi din punct de vedere neurologic si fara retard psihomotor

– apar la cresterea brusca a temperaturii peste 38,5?C

– nu sunt urmate de deficit postcritic

  1.      Convulsiile febrile complexe (complicate)

– au frecventa scazuta (4-5%)

– apar inaintea varstei de 1 an

– se repeta in decursul unei zile

– au durata mai mare de 15 minute

– sunt de obicei unilaterale (hemicorp)

– apar in special la copiii cu dezvoltare psihomotorie deficitara anterior crizei

– sunt urmate de deficit postcritic

Medicul pediatru stabileste in ce categorie se incadreaza bolnavul si stabileste conduita terapeutica. In cazul convulsiilor febrile complexe (complicate) colaboreaza cu specialistul de neuropsihiatrie infantila.

Convulsiile febrile (simple) au, in general, pronostic bun, mortalitatea fiind foarte scazuta. Riscul de recurenta dupa prima convulsie este de 30-40% pentru una sau mai multe convulsii febrile. Riscul de recurenta depinde de:

–        istoricul familial de convulsii febrile la rudele de gradul I

–        durata scurta a febrei inainte de convulsia febrila

–        durata crizei

–        temperatura moderat crescuta

–        caracterul focal al crizei

–        varsta primei convulsii febrile: cu cat varsta este mai mica, riscul de recurenta este mai mare (sub 12 luni – risc 50%, peste 12 luni – risc 30%). Dupa varsta de 4 ani riscul scade considerabil. 50-75% din recurente apar in primul an dupa convulsia febrila, iar recurentele multiple sunt de 3 ori mai frecvente la sugar.

Riscul unor sechele neurologice si mintale (scaderea QI, a performantelor intelectuale, afectarea dezvoltarii neurocognitive) este considerat mic la copiii anterior normali.

Riscul de a dezvolta epilepsie pana la varsta de 7 ani la copilul cu convulsie febrila simpla este acelasi cu populaþia generala (1%). Totusi, copiii cu convulsii febrile simple repetate pot prezenta prima convulsie febrila la varsta mica (sub 12 luni) si au istoric familial de epilepsie, au risc crescut de epilepsie (2,4% pana la varsta de 25 de ani).

Tratament

1.Tratamentul in criza are ca scop oprirea cat mai rapida a convulsiilor, pentru a evita posibilele leziuni cerebrale datorate hipoxiei.

  1. La domiciliu, pentru convulsia care dureaza mai putin de 5 minute, se poate administra Diazepam intrarectal 0,5mg/kg la copilul intre 2-5 ani si 0,3mg/kg intre 6-12 ani, sau Midazolam intranazal.

b.Daca atacul este terminat in momentul sosirii copilului in cabinetul medicului, se vor lua masuri imediate de scadere a febrei sub 38,5°C utilizand atat masuri fizice (impachetari, frectii) cat si antitermice:

– acetaminofen (paracetamol) 10-15mg/kg/doza, maxim 5 doze pe zi sau maximum 3,2g la copilul mare; reduce febra actionand direct asupra centrului termoreglarii din hipotalamus – se produce cresterea disiparii caldurii din corp prin vasodilatatie si transpiratie. Atentie la interactiunile medicamentoase: rifampicina reduce efectul analgezic al paracetamolului, iar coadministrarea cu barbiturice, carbamazepin, hidantoin si izoniazida determina cresterea hepatotoxicitaþii. Este contraindicat in alergia demonstrata la acetaminofen si la pacientul cu insuficienta hepatica.

– ibuprofen 10mg/kg/doza, maxim 40mg/kg/zi sau maximum 2,4g la copilul mare.

Pe baza unei anamneze atente se va caracteriza criza – simpla sau complexa  si se va decide necesitatea efectuarii punctiei lombare. De asemenea, se vor recolta probe biologice pentru a stabili cauza febrei (infectie bacteriana, virala) si a convulsiilor (dezechilibru electrolitic, metabolic etc).

In cazul convulsiei febrile simple, se va linisti familia alarmata, anuntand insa posibilitatea repetarii crizelor in viitor.

Daca episodul convulsiv continua in momentul prezentarii la medic, se instituie masuri suportive. Se plaseaza copilul in decubit lateral pentru asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii, se asigura aport de oxigen si linie venoasa si se incepe tratamentul cu:

– diazepam i.v. 0,2-0,5 mg/kg/doza (in medie 0,3mg/kg) la fiecare 2-4 ore pana la maxim 0,6mg/kg intr-o perioada de 8 ore, maxim 8mg/zi la sugar si 10mg/zi la copilul mic (atentie la posibila deprimare a functiei respiratorii).

– lorazepam 0,05-0,20 mg/kg.

Daca crizele nu se opresc, se poate trece la administrarea de fenitoin 15-20 mg/kg intravenos (0,5mg/kg/minut). Se poate administra diazepam per os sau supozitor, 0,7-1 mg/kg (maxim 10mg/zi la sugar si 15mg/zi la copilul mai mic, administrat in 2-3 prize dupa ce copilul isi revine, pentru a preveni recurentele imediate.

2.Tratamentul profilactic pentru prevenirea repetarii convulsiilor se poate face intermitent sau continuu.

a.Tratamentul intermitent presupune administrarea tratamentului anticonvulsivant doar atunci cand copilul are temperatura peste 38°C )provocata de o infectie, vaccinare sau eruptie dentara). In acest caz se folosesc:

–  sntitermice: paracetamol, ibuprofen in dozele mentionate anterior. Un studiu recent a constatat faptul ca febra este mult mai mare in timpul convulsiei febrile comparativ cu episoadele febrile fara convulsii, indiferent de tipul de antitermic administrat.

–  diazepam 0,2-0,5mg/kg/zi per os sau intrarectal pe toata perioada febrei si inca 2 zile de afebrilitate.

Dr. Georgiana Russu


Lasa un raspuns

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *


logo-medicina-copilului-iasi2

MEDICINA COPILULUI este infiintata in 2004 si cuprinde cabinete medicale in specialitatile: pediatrie, alergologie si imunologie clinica, nefrologie pediatrica, cardiologie pediatrica, chirurgie si ortopedie pediatrica.

Facebook

Toate drepturile sunt rezervate. Website realizat de B1 Studio.